Dragii mei cititori,
va multumesc pentru vizitele zilnice si pentru faptul ca am ajuns sa am unul dintre cele mai citite bloguri de pe internet. De ziua mea nu doresc sa devin nemuritor, sa fiu “poet national” sau mare vedeta in talk-show-ul lui Turcescu… imi doresc altceva.
Imi doresc pentru ca toata suflarea romaneasca si romanii de pretutindeni sa se apropie intr-o singura suflare, crez si traire. Ma refer in special la romanii din Basarabia, uitati de istorie insa nu si de inimile noastre.
Cestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenta pentru poporul roman. Puternicul imparat Alexandru II staruieste sa castige cu orice pret stapanirea asupra acestei parti din cea mai pretioasa parte a vetrei noastre stramosesti. Intelegem pe deplin aceasta staruinta,deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale si materiale,orice stat face tot ce-i sta prin putinta: Rusia este o imparatie mare si puternica, iar noi suntem o tara mica si slaba; daca dar tarul Alexandru II este hotarat a lua Basarabia in stapanirea sa, pentru noi Basarabia e perduta.
Dar daca ne dam bine seama, nici nu e vorba sa pierdem ori sa pastram Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom pastra. Nenorocirea cea mare, ce ni se poate intampla, nu este ca vom perde si ramasita unei pretioase provincii perdute: putem sa perdem chiar mai mult decat atata, increderea in trainicia poporului roman.In viata sa indelungata, niciodata poporul roman nu a fost la inaltimea la care se afla astazi,cand cinci milioane de romani sunt uniti intr-un singur stat.
Mihai Viteazul a izbutit sa impreune sub stapanirea sa trei tari si sa pregateasca intemeierea unui stat roman mai puternic; a fost insa destul ca Mihai Viteazul sa moara,pentru ca planul urzit de dansul sa se prabuseasca. Statul roman de astazi a trecut insa prin mai multe sguduituri si ramane statornic,fiindca are doua temelii: constiinta romanilor si increderea marilor natiuni europene.Daca vom castiga de trei ori atat pamant pe cat avem si vom perde aceste temelii, statul roman, fie el oricat de intins, va deveni o creatiune trecatoare; iar daca ne vom pastra temeliile de existenta sociala, Rusia ne poate lua ce-i place si perderile ne vor fi trecatoare.
Astazi e dar timpul ca sa intarim atat in romani, cat si in popoarele mari ale apusului, credinta in trainicia poporului roman. Rusia voieste sa ia Basarabia cu orice pret; noi nu primim nici un pret. Primind un pret, am vinde; si noi nu vindem nimic! Guvernul rusesc insusi a pus cestiunea astfel, incat romanii sunt datori a ramanea pana in sfarsit consecventi motiunilor votate de catre corpurile legiuitoare; nu dam nimic si nu primim nimic. Romanul care ar cuteza sa atinga acest principiu ar fi un vanzator.
Am scris despre asta si in TIMPUL, pe 10 februarie 1878 - Articolul se intitula “Credinta in trainicia poporului roman” insa in 2008, de ziua mea, imi doresc sa va ganditi la Basarabia si la romanii de pretutindeni!
Va invit sa cititi un EDICT pentru constituirea FRATIEI EMINESCU si, daca doriti, sa il semnati:
http://adsumus.wordpress.com/2008/01/15/edict/
Va multumesc, Octavian Blaga
D-l Eminescu,mai stiti ce zicea Nichita Stanescu despre dumneavoastra?.Va invit sa va aduceti aminte accesand siteul http://www.vointa.wordpress.com.Nu vei regreta!
Sper sa nu-mi considerati mesajul drept spam ca nu cred ca se inventase termenul pe vremea aceea!
http://huidan.wordpress.com/2008/01/14/mere-pentru-eminescu/
http://patratosu.wordpress.com/2008/01/15/eminescu-eminescu/
Bine, mey, lupta!
Nu prea citim blogul tau, dar il clikuim.Daca vrem sa il citim pe Eminescu il citim din carti.
Nu vreau sa va acuz de vreo boala psihica numita paranoia.Dar Eminescu a murit.
A murit si fratele lui Drugulescu.
@ihtys - asa vorbesti tu despre nemuritori?
un blog folisindu-ma de un nume
…destul de cunoscut
implica resposabilitati deosebite
sa te vedem!
o zi buna!
Eminescu sa murit! HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA! Gluma dealu Teo dela Cafe Deko.
Mike, e adevarat ca ai scris astea?
Cool, man, cool, esti predecesorul rapperilor mioritici:
Cand tu treci
“Cand tu treci atuncea murul
Fura-n umbra ta conturul,
Ah, cum nu sunt eu copilul
Tineretii tale, purul.
Mai putin platonic poate,
Ti-as musca cu dulce nurul
Pe genunchi te-as pune calare
Ti-as salta in sus eu curul
Deschizand din sponci corsetul
Eu i-as suge gurii nurul
Buburuzei tatei tale
I-as cata apoi cusurul
…
Sa pun sulita-mi aprinsa
Unde crapa-n doua curul”
Vin la neica
“Vin la neica ca sa-ti prinda
Roza ta pe-un fir de ghinda
Si sa-ti gadile-ncet negul
Cand ti l-a baga pe-ntregul”
Ia te-ntinde
“Ia te-ntinde draga-n tinda
Si izmana ti-o desprinda
Mainile-mpreuna in cap
De cracana sa incap
…
Dar asa, cu socoteala
Sa-ti scot p… la iveala”
In batjocura lautarilor
“Tot as f…, si-as f…, si-as f…
Ce n-am parale marunte
Asteapta pan ce-oi schimba
Si te-oi f… pan ce-i crapa”.
Nunta lui Pepelea
“Demna-i de poetici pene
Dezlegarea de izmene.
Vrei sa scrii un bun roman?
P..a-ti scoate la meidan.
Are scriere vioaie?
Scriitorul are coa..e,
C-un cuvant, fara de-aceste,
Scriitorul prost imi este.”
sursa: http://www.evz.ro/article.php?artid=287878
noi sintem mici copii pe linga el. Mike, cool man, you made my day..
Sint total de acord cu asta:
“Vrei sa scrii un bun roman?
P..a-ti scoate la meidan.”