2. Am oferit o fotografie a mea societăţii Junimea, am notat pe verso ca dată de naştere 20 decembrie 1849!!!

3. Pe o Biblie care a aparţinut familiei Eminovici, tatăl meu a notat cu mâna lui datele de naştere ale copiilor. 20 decembrie 1849 in dreptul meu!

4. Titu Maiorescu a plănuit să scoată prima ediţie din poeziile lui Eminescu în decembrie 1883, tocmai pentru a-mi face cadou de ziua mea acest prim volum. Deşi cartea a apărut pe copertă cu anul 1884, ea a ieşit de sub tipar în decembrie 1883. Pe 20 decembrie o rasfoiam… ce cadou frumos a fost Titule!

La Multi Ani Mihai Emiescu!
La ce e importanta asa o data cand infinitul nu cunoaste timp nici locuri…

Volumul de versuri ”8215″ este insotit de 30 de ilustratii ale artistului Alex MacNaughton. Senzatia conferita de imbinarea perfecta dintre versuri si ilustratii este aceea a unui spatiu post-apocaliptic in care individul e captiv. Titlul duce cu gandul la lumea SF sau cea horror, sugereaza de fapt ideile pe baza carora se construieste textul si constiinta poetica.

Va recomand sa cititi probabil revelatia poetica a anului 2010 sau chiar pe blogul autorului…

Codrule, codrutule, am iPhone, dragutule!

Iar singurul meu dor,

Acum, in miezul serii,

Sa ma lasati sa joc,

Ceva cu Bombermenii!

- semnat, Mihai Eminescu, iulie 2010

Sucul de mere ecologic al Fundaţiei The Mihai Eminescu Trust, patronată de Prinţul Charles al Marii Britanii obţinut în Mălâncrav, va fi adus bucureştenilor, la a VII-a ediţie a Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

A VII-a ediţie a “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”, obţinute în ferme şi gospodării ţărăneşti, va aduce bucureştenilor, de vineri până duminică, bunătăţi din toate zonele ţării.

Din Sibiu, producătorii din MĂLÂNCRAV aduc sucul de mere obţinut prin procesarea fructelor din livada de peste 100 de hectare de meri a comunei, care acum este certificată ecologic – certificat ecologic IMO CONTROL – Geneva, datorită eforturilor Fundaţiei MIHAI EMINESCU TRUST. Fundaţia a fost înfiinţată, în 1999, cu scopul de a sprijini conservarea patrimoniului cultural şi natural şi revitalizarea satelor şi oraşelor din Transilvania.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale. Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

Producătorii din Olt vă vor aduce lubeniţe (pepeni verzi) de Scărişoara şi legume proaspăt culese – roşii, castraveţi, vinete, dovlecei, ardei gras din soiuri româneşti tradiţionale, dar şi soiuri hibrid adaptate solului şi climei din sudul ţării.

Vinuri de Dealu Mare. Plantaţia viticolă se află în regiunea prahoveană Dealu Mare, în zona localităţilor Urlati şi Ceptura, judeţul Prahova.

Câteva vinuri, pe scurt ce le puteţi degusta la târg şi cumpăra pentru acasă:
Merlot. Vin sec, roşu-rubiniu. Se distinge prin fructuozitate şi aromă surprinzătoare de zmeură.
Cabernet Sauvignon. Vin sec, cu o culoare roşie intensă. Se remarcă prin parfumul tipic,uşor fructat, cu arome ce amintesc a fructe de pădure.
Fetească Neagră. Vin sec, cu o culoare roşie-rubinie intensă. Se remarcă prin aroma fină, în care gustul de struguri se interferează cu acela de coacăze negre şi prune uscate.
Burgund Mare. Vin sec, de culoare roşie-violacee. Prezinta un caracter olfactiv placut, de coacăze roşii şi fructe de pădure.
Riesling. Vin sec,cu o atrăgătoare culoare galbenă-verzuie,care impresionează prin aroma delicată şi suavă.
Fetească Albă. Vin sec, cu o culoare galbenă-verzuie, care se remarcă printr-o aromă fină, discretă şi usor mineralizată.
Muscat Ottonel. Vin sec, de culoare galbenă, cu uşoare tente verzui, care impresionează prin aroma tipică, fină, bine conturată.

Dobrogenii aduc aduce şi de data aceasta delicioasa Plăcintă dobrogeană dar şi rulada din pulpă de berbecuţ, preparată după o reţetă unică în ţară, de sătenii din Peştera (Constanţa).
Tot în standurile producătorilor din Peştera, bucureştenii pot degusta hamsii şi scrumbii sărate sau ghiuden,cu un pahar de vin pelin.

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Sauvignon, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling.
Maramureşencele ne aduc deja binecunoscutele lor prăjituri tradiţionale – foi cu mere, prăjitură caramel, cu nucă de cocos, doboş, bezele Sarah Bernhardt, salam de biscuiţi, prăjitură cu mac, dar şi alte surprize. Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă.

Gălăţenii ne vor răcori şi în acest week-end cu bragă, berea KlaussWies şi Poll de la Martens. Tot de la Martens, din Galaţi, vine şi berea fără alcool pentru şoferi.

Din Călăraşi, de la Ştefăneşti, producătorii aduc brânză şi iaurt din lapte nepasteurizat de capră, unul dintre cele mai sănătoase produse, după cum ne sigură şi Mihai Ciocan distribuitor de produse bio din Bucureşti, prin magazinele UNGRA.

Produse tradiţionale tătăreşti vor fi aduse la “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.

Sucurile naturale de mere de la „Vital“, un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului.
O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Bangălă din Fundata, Dorin Trişcă tot din Fundata, judeţul Braşov şi alţi producători.

Lor li se adaugă multe altele, pe care le puteţi descoperi şi degusta, la târg.
Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 16 – 18 iulie 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!

Teoria conspiratiei? Va dau acest link pentru ca eu cred ca nu a fost doar o sinucidere… vedeti si cazul lui Michael Jackson.

Impreuna cu badia Creanga si musteriul Caragiale de la Capitala, planuim solemn sa vedem transmisiunile TV in dulcele targ al Iesilor. Nenea Iancu zice ca ne scoate la o berica, se anunta caldura mare in luna lui iunie… deh… vine cupteor!

Aici aveti un ghid cu programul tv pentru CM fotbal 2010 – tare rau imi pare ca nu joaca si moldovenii nostri ca sa vaza si ei insorita Africa de Sud!

De la eduard burea pentru Ce te legeni… #
Daca Mikael jekson e regile pop,Elvis Presli A ROK-N-ROLL , atunci MIHAI EMINESCU E REGELE POEZIEI ROMANESTI

PS: Daca il prindeti pe unu Costi Rogozanu (din familia Costi Ionita) ii spuneti ca sunt suparat pentru ca mi-a facut un fake blog pe voxpublica – sa mai faca putin trafic pe barba mea acum la zi aniversara!

Rezulate partiale BEC – Luni, 7 Decembrie, 0ra 08:00 – Biroul Electoral Central a centralizat datele din 95,40% din sectiile de votare.

Locul I – Traian Basescu 50,43%
Locul II – Mircea Geoana 49,57

Conform datelor centralizate din 20 708 sectii de votare
Total alegatori: 17.654.298
Alegatori prezentati la vot: 10.229.433 – 54%
Voturi nule: 133.419

Sursa: Rezultate alegeri prezidentiale

Studentii, tinerii si cei din diaspora au castigat in fata oamenilor cu 10 clase!

Dusmanit vei fi de toate

tonomate de poveste

far-a prinde chiar de veste.

Traian Basescu si-a pierdut parul insa Mircea Geoana si-a pierdut capul… in seara asta la dezbatere.

Trebuie sa o cetiti cu multa atentie si sa o comentati cu mult patos romanesc (clic aici).

Politica bunului simt in Romania… o colectie de filme diverse cu Mircea Geoana care injura in ultimul hal gasiti aici.

A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata,
Din rude mari împaratesti,
O prea frumoasa fata.
Si era una la parinti
Si mândra-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinti
Si luna între stele.
Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l îndreapta
Lânga fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta.
Privea în zare cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce,
Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorinta-i gata;
El iar, privind de saptamâni,
Îi cade draga fata.
Cum ea pe coate-si razima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se împle.
Si cât de viu s-aprinde el
În orisicare sara,
Spre umbra negrului castel
Când ea o sa-i apara.

Luceafarul – Mihai Eminescu

Explicatiile:

*Adica noi nu vrem respect, nu vrem pensii mari sau salarii. Noi vrem inteligenta si vrem ca inteligenta sa fie moneda de schimp in Romania. Protestam impotriva prostiei. Din cauza prostiei nu aveti bani, aveti pensii mici si profesori care vor “respect”.

Bun, mi-am zis si am purces sa cetesc perlele fine rostite de mai marii dascali ai zilei care imi ucid usor limba-mi sfanta si mult prea chinuita… cetiti cu atentie si condamnati cu multa traire!!!

Oare ce s-a intamplat cu dascalii care munceau doar din pasiune si avea un har ceresc? Sa fie oare salariul cel care limiteaza harul si chibzuinta unui dascal?

Sper sa-si gaseasc locul in manualele alternative. RIP MJ.

Video – Michael Jackson Tribute

Nu stiu ce sa mai cred despre tinerimea din ziua de astazi. Nu comentez aspectul fizic (carevasazica faptul ca dumnealor poarta cercei in urechi precum doamnele) insa nici unul nu mai recita poezii pe scena iar sentimentul pur al dragostei sau infinitul Universului au fost inlocuite de emotiuni finite. Dragostea a devenit vulgara iar Universul se limiteaza la numarul de contacte de pe mesenger.

Ma intreb daca tanarul june Pruteanu se rascoleste in materie si Univers cand aude de Romanian Music Awards si nu de Premiile Muzicii Romanesti?

Am descoperit mai nou patima cu jocuri online si abia ma mai dezlipeste Veronica de la calculator. Nu va recomand sa va apucati de jocuri free ci va sugerez sa ramaneti la literatura, referate, analize pe text.

Profesorii vostri sigur nu s-ar simti bine sa auda ca “marele Eminescu” recomanda junilor de liceu sa incerce patima unui joc de poker online!

WhoIsZU? This is the question!

Da, mai citesc si eu Shakespeare ca de aia suntem clasici (cred ca si el mai mai citeste pe mine cand pleaca in weekend) insa cum nu voiesc sa-i dau link spre blog, imi exprim indignarea referitoare la ZU si la limba engleza.

Who is Zu, orice ar fi nu cred ca il va multumi pe nenea Iancu, inca mare iubitor de slove alese.

Stie cineva care este treaba cu Zu? Cine este acest ZU despre care se aude peste tot?

UPDATE: se pare ca nu sunt singurul intrigat de ZU.

Trecand peste faptul ca la granita cu Bulgaria, vamesii au tratat ironic pasaportul meu (Mihai Eminescu) m-au lasat in cele din urma sa trec (aveam cartea verde la masina dupa cum ma invatase nenea Iancu) si in cateva ore bune eram in Turcia, gata sa-i infrunt pe necredinciosi.

Neamurile lui Baiazid erau si ele in concediu insa pe undeva prin Alpi asa ca nu am putut sa ma documentez insa la capitolul “cata frunza, cata iarba” voi scrie despre tiristi, blugi si ciunga.

M-am intors in tara cu cateva turbane luate dintr-un bazar si acum imi este clar ca i-am batut pe turci (nu ma refer doar la meciul Steaua-Galatasaray).

Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze
În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.
Eu privind acea lumină ca din visuri mă destept
Si cu bratele-amândouă cătră dânsa mă îndrept.
Ca o zână din poveste ea e naltă si usoară,
E subtire si gingasă si din ochi revarsă pară,
Iar la fată e bălaie, părul galben cade-n cret,
Trandafiri pe fată are si cu zâmbetul istet.

Multumesc lui nenea Iancu pentru telegrama.

ATENTIE: imaginile nu sunt pentru cei suferinzi cu inima!

chiteam ca e neica Ionica sa-mi zica sa intru pe mess sau nenea Iancu sa ma inbie la o bere in gradina la Cismigiu insa inima a inceput sa-mi bata cand am vazut ca era de la Veronica.

Mi-am spus in gand ca e ceva grav (ea de obicei ma suna) si recunosc ca pulsul mi-a crescut. Dau sa cetesc semeseul si ce vaz…

“Dragule, sunt insarcinata…”

In momentul asta scap telefonul din mana si nu stiu daca sa intru in panica sau sa plang de bucurie… Veronica a fost la Viena toata iarna si acum imi da mesaje de genul asta… ceva era tulburator… ar fi putu macar sa-mi spuie ce se intampla.

Cu miscari lente, ma aplec si apuc telefonul ca sa mai cetesc si sa-mi spun ca vazul nu ma insala. Cetesc insa in mesaj….

“Love Plus te saluta de 1 aprilie”

… moment in care ma ia cu calduri si lesinuri si aud soneria si apelul de la Veronica care se prapadeste de ras.

Eu sunt om serios, poet national. De farse din astea imi arde mie mai fata?

Ma tot gandesc la ce abilitati am si unde as putea sa-mi depun model de cv. As putea sa fiu copywriter in vreo agentie de publicitate (asta e clar) insa ma gandesc poate sa fiu mai atent la bani si poate ca mi-ar sta bine in haine de bancher.

Stiu ca Isarescu cocheteaza cu literatura insa impreuna am face o echipa senzationala. In plus, rolul de bancher mi s-ar potrivi mult mai bine devreme ce deja am semnatura si chipul pe bancnotele actuale.

Oare ce joburi li s-ar potrivi in secolul asta lui Creanga sau lui nenea Iancu…

O dedicatie fina pentru amicul meu din dulcele targ al Iesilor

PS: mai am una… HAITI = grupuri de lupi flamanzi care bantuie prin judetul Botosani

De ziua indragostitilor, Veronica mea draga, iti dedic aceste grairi:

De cite ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,
Oceanul cel de gheata mi-apare inainte:
Pe bolta alburie o stea nu se arata,
Departe doara luna cea galbena – o pata;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasare pluteste cu aripi ostenite,
Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus
C-un pilc intreg de pasari, pierzindu-se-n apus.
Arunca pe-a ei urma priviri suferitoare,
Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu… ea moare,
Visindu-se-ntr-o clipa cu anii inapoi.

Suntem tot mai departe deolalta amindoi,
Din ce în ce mai sigur mă-ntunec si inghet,
Când nute pierzi în zarea eternei dimineti.

PS: m-am inscris si eu la concursul online insa stii prea bine ca nu ma ating doar de vinurile moldovenesti – badia Creanga are colo in crama si ceva pentru noi.

va multumesc pentru vizitele zilnice si pentru faptul ca am ajuns sa am unul dintre cele mai citite bloguri de pe internet. De ziua mea nu doresc sa devin nemuritor, sa fiu “poet national” sau mare vedeta in talk-show-ul lui Turcescu… imi doresc altceva.

Imi doresc pentru ca toata suflarea romaneasca si romanii de pretutindeni sa se apropie intr-o singura suflare, crez si traire. Ma refer in special la romanii din Basarabia, uitati de istorie insa nu si de inimile noastre.

Cestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenta pentru poporul roman. Puternicul imparat Alexandru II staruieste sa castige cu orice pret stapanirea asupra acestei parti din cea mai pretioasa parte a vetrei noastre stramosesti. Intelegem pe deplin aceasta staruinta,deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale si materiale,orice stat face tot ce-i sta prin putinta: Rusia este o imparatie mare si puternica, iar noi suntem o tara mica si slaba; daca dar tarul Alexandru II este hotarat a lua Basarabia in stapanirea sa, pentru noi Basarabia e perduta.

Dar daca ne dam bine seama, nici nu e vorba sa pierdem ori sa pastram Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom pastra. Nenorocirea cea mare, ce ni se poate intampla, nu este ca vom perde si ramasita unei pretioase provincii perdute: putem sa perdem chiar mai mult decat atata, increderea in trainicia poporului roman.In viata sa indelungata, niciodata poporul roman nu a fost la inaltimea la care se afla astazi,cand cinci milioane de romani sunt uniti intr-un singur stat.

Mihai Viteazul a izbutit sa impreune sub stapanirea sa trei tari si sa pregateasca intemeierea unui stat roman mai puternic; a fost insa destul ca Mihai Viteazul sa moara,pentru ca planul urzit de dansul sa se prabuseasca. Statul roman de astazi a trecut insa prin mai multe sguduituri si ramane statornic,fiindca are doua temelii: constiinta romanilor si increderea marilor natiuni europene.Daca vom castiga de trei ori atat pamant pe cat avem si vom perde aceste temelii, statul roman, fie el oricat de intins, va deveni o creatiune trecatoare; iar daca ne vom pastra temeliile de existenta sociala, Rusia ne poate lua ce-i place si perderile ne vor fi trecatoare.

Astazi e dar timpul ca sa intarim atat in romani, cat si in popoarele mari ale apusului, credinta in trainicia poporului roman. Rusia voieste sa ia Basarabia cu orice pret; noi nu primim nici un pret. Primind un pret, am vinde; si noi nu vindem nimic! Guvernul rusesc insusi a pus cestiunea astfel, incat romanii sunt datori a ramanea pana in sfarsit consecventi motiunilor votate de catre corpurile legiuitoare; nu dam nimic si nu primim nimic. Romanul care ar cuteza sa atinga acest principiu ar fi un vanzator.

Am scris despre asta si in TIMPUL, pe 10 februarie 1878 – Articolul se intitula “Credinta in trainicia poporului roman” insa in 2008, de ziua mea, imi doresc sa va ganditi la Basarabia si la romanii de pretutindeni!

Asa fericire sa-mi faca de ziua mea?

Se pare ca Academia Franceza ar fi acceptat oficial termenul de “limba moldoveneasca” prin lucrarea Le Petit Larousse, care a vazut lumina tiparului acum cateva luni, potrivit editiei de vineri a cotidianului pro-guvernamental “Moldova Suverana”.

Autorul articolului din “Moldova Suverana” noteaza ca in pag. 1647 a lucrarii respective “scrie negru pe alb: Roumanie, cap Bucarest, langue roumain; iar mai incoace (la pag. 1528!) citim Moldavie: cap Chisinau, langue moldave”.

Potrivit cotidianului “Moldova Suverana”, “comunitatea internationala a incetatenit termenul limba moldoveneasca. In fond, deci sau prin urmare, cam s-a cam incheiat epopeea luptei pentru denumirea limbii. Din simplul motiv ca Europei si lumii intregi le va fi cald in cot cand Romania va pune austrul in aplicare”.

In articol se sustine ca “vina in intregime apartine Romaniei, caci e imposibil sa te tot joci un deceniu cu ea, ca dupa asta sa te miri de ce ai ramas gravida!”. Potrivit autorului, Romania a avut 2 ocazii sigure sa incetateneasca termenul limba romana in Republica Moldova. In vara anului 1994 si in vara anului 2000 dDar n-a vrut sa faca acest lucru, pentru ca nu e in interesul Romaniei ca termenul sa fie acceptat, ca problema sa dispara”.

In dictionarul Le Petit Larousse (editia 2008) la pagina 1528, in dreptul statului Moldova, este urmatoarea explicatie: “Moldova, Statele Europei Orientale, intre Romania si Ucraina, capitala la Chisinau, limba moldoveneasca”.

As remarca o initiativa din luna Noiembrie pe blogul lui Bogdan Gavrila referitoare la folosirea termenului “limba moldoveneasca” la Google si va recomand sa cititi mai multe aici si aici (Wikipedia).

Mda… este incredibil ce se intampla si se pare ca stati cu mainile in san (de la bloggeri la oameni politici)… nu va mai iubiti limba?